118 800... Ma ajuta si pe mine cineva? :D

Vi s-a intamplat vreodata sa va intalniti (intamplator) cu o persoana (pe care-o cunoasteti), s-o priviti fix si sa nu puteti rosti nici macar un cuvant ? Mi s-a intamplat de doua ori. Azi si saptamana trecuta. Ma surprinde, deoarece este omul cu care-mi place cel mai mult sa interactionez, dar nu stiu de ce acum nu mai sunt capabila sa scot vreun cuvintel in prezenta lui. Il privesc in ochi, zambesc...si-atat! Aaaa...mai e ceva! Il salut insa nu verbal, ci miscandu-mi mana "stanga-dreapta". Mi se pare suspect pt ca eu sunt o persoana volubila si "zgomotoasa", dar cand ii intalnesc privirea parca-mi inghit cuvintele.

Am gasit un articol in revista Felicia care se numeste "Gesturile de salut ne dezvaluie felul de a fi" si este scris de un psiholog (cica).
Aici scrie si despre gestul meu de salut...

"Când mâna care salută se miscă „stânga-dreapta”

Dacă salutul de întâmpinare este un gest ce seamănă usor cu o stergere superficială a geamului, ca si gestul de „Pa-Pa” sau „La revedere”, este vorba de o persoană activă, vioaie, entuziastă sau numai foarte bucuroasă că ne-a revăzut. Cei din această categorie au un potenţial urias de a reusi în viaţă prin mijloace proprii, sunt inventivi când este vorba de lucruri mărunte sau probleme ce nu implică situaţii grave. Pot fi prieteni adevăraţi numai dacă suntem extrem de sinceri si deschisi faţă de ei. În cuplu sunt toleranţi, dar devin usor infideli dacă nu avem grijă să înlăturăm cauzele monotoniei si nu le arătăm afecţiunea noastră asa cum îsi doresc ei. "

Oare atat de multe lucruri poate spune despre noi un simplu salut? Hhhhmmm... Nu stiu ce sa zic,dar mie mi se potriveste descrierea.
Lasand la o parte povestea cu salutul, ma poate lamuri si pe mine cineva de ce nu pot rupe tacerea? Poate si voi ati trecut prin asa ceva si ma ajutati si pe mine cu un raspuns... :)

Va multumesc anticipat !

:X